Este adevărat că Elena Lasconi plănuiește să cedeze suveranitatea țării către Uniunea Europeană și să închidă toate bisericile dacă devine președinte? Nu, nu este adevărat: Lasconi nu poate ceda suveranitatea, conform Constituției României, întrucât aceasta nu aparține unei persoane sau unui grup anume. Ea nu a declarat nici că va închide bisericile, ba din contră - repetă în spațiul public că „crede în Dumnezeu cu toată ființa ei".
Afirmația a apărut într-un clip publicat pe TikTok (arhivat aici) pe 29 noiembrie 2024 cu descrierea:
Planurile ei (n.r. Elenei Lasconi) includ cedarea completă a suveranității țării către Uniunea Europeană. Vrea să închidă bisericile, să distrugă familia tradițională și să implementeze politici progresiste extreme.
În clip, vorbitorul a mai spus:
Imaginați-vă România sub conducerea Elenei Lasconi. Un dezastru total în devenire. Deja și-a declarat adevăratele intenții când a declarat că susține căsătoriile între persoane de același sex, împotriva valorilor tradiționale românești. Vrea să ne bage în război direct cu Rusia, punând în pericol viețile tuturor românilor. A promis că va trimite armament și soldați români în Ucraina, transformând țara noastră într-o țintă.(...) Vrea să transforme România într-un experiment social radical. Nu putem permite ca țara noastră să devină cobai pentru ideologiile ei periculoase. Votați Călin Georgescu, cel care poate schimba ceva în țara asta.
Așa arăta postarea pe TikTok la momentul redactării acestui material:
(Sursa: captură de ecran TikTok făcută vineri, 6 decembrie 2024, la ora 9:50 EET)
Prima afirmație, conform căreia Elena Lasconi, candidata la președinția României, va ceda suveranitatea către Uniunea Europeană este lipsită de fundament și contravine în primul rând Constituției României, care în articolul doi subliniază faptul că niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu (arhivat aici), întrucât aceasta aparține poporului român, prin mecanismele interne de guvernare.
Mai mult de-atât, Uniunea Europeană acordă statelor membre un nivel ridicat de autonomie, în special în felul în care transpun legislația europeană (arhivate aici și aici). În plus, atât dorința de aderare la UE, precum și deschiderea țării spre îndeplinirea anumitor obligații economice și spre dezvoltarea ei pe toate planurile în schimbul apartenenței au fost comunicate de România încă din februarie 1993. Atunci, guvernanții români au semnat Acordul de Asociere la Uniunea Europeană (arhivat aici). Astfel, alte partide, înaintea Uniunii Salvați România (USR) reprezentat de Elena Lasconi, au pus țara pe drumul european până în 2007, când România a devenit oficial membră UE (arhivat aici).
Astfel că Elena Lasconi nu ar avea cum să „cedeze suveranitatea României" spre UE, dacă va deveni președintă - ci doar să se asigure că țara continuă să-și respecte obligațiile asumate față de alianță sau să consulte populația, prin referendum, dacă dorește o ieșire din UE. Practic, fiecare stat își păstrează suveranitatea asupra domeniilor cheie, cum ar fi cadrul constituțional, politicile interne (arhivat aici) în domenii precum sănătate, educație, cultură, ordine publică și probleme fiscale, dar este nevoie de o armonizare între legislațiile naționale și cele UE - spre exemplu când vine vorba de standardele TVA (arhivat aici). Există situații în care legile UE pot avea prioritate față de legile naționale - de exemplu în caz de conflict (arhivat aici).
UE deține și competențe exclusive în domenii precum politica comercială, uniunea vamală și aspectele pieței interne, împărțind în același timp competențe în domenii precum politica de mediu, agricultura și justiția. Statele sunt, de asemenea, legate de valorile fundamentale ale UE (arhivat aici), cum ar fi democrația și statul de drept, cu mecanisme precum articolul 7 (arhivat aici) care permit sancțiuni pentru încălcări semnificative.
Elena Lasconi a declarat, în repetate rânduri, nevoia României de a rămâne în Uniunea Europeană pentru a nu deveni vulnerabilă în fața Rusiei, pentru a rămâne pe drumul democratic (arhivat aici), pentru a evita, deci, în general, izolaționismul. În același timp, Lasconi vorbește despre cum va uni, respecta și apăra toți românii (arhivat aici) și va avea grijă ca România să-și păstreze independența în fața oricărui fel de pericol.
Cât despre afirmația că Elena Lasconi va închide bisericile, nici aceasta nu este fundamentată. În declarațiile sale publice recente, ea s-a concentrat pe subiecte precum politica externă, sprijinirea justiției, a sănătății publice și a educației, reducerea taxelor pe muncă (arhivat aici), fără a face afirmații cu privire la măsuri care ar afecta libertatea religioasă.
Lasconi a declarat că este creștin ortodoxă, că merge la biserică după ce votează și că o căsătorie ar trebui să fie între un bărbat și o femeie (arhivat aici). „Sunt creștin ortodoxă, cred în Dumnezeu din toată ființa mea. Și nu m-am lepădat niciodată de cuvântul lui Dumnezeu și de Dumnezeu. O simt în fiecare zi în suflet, dar nu mi-am defilat niciodată credința", a spus Lasconi într-un clip pe pagina ei oficială de Facebook.
(Sursa: captură de ecran Facebook făcută vineri, 6 decembrie 2024, la ora 11.59 EET)
Cu toate acestea, mai târziu în campanie, ea a garantat că va aproba parteneriatele civile între cupluri de același sex (arhivat aici), argumentând că un creștin trebuie să poată să aleagă pe cine iubește - lucru care a născut neîncredere în electoratul religios (arhivat aici).
Mai mult de-atât, Lasconi l-a criticat pe Arhiepiscopul Teodosie de Tomis (arhivat aici) pentru declarațiile care, spune candidata la președinție, promovează violența domestică. Ea a susținut că astfel de sfaturi - inclusiv a sugera femeilor că ar trebui să îndure suferință - sunt depășite și dăunătoare, în special pentru victimele violenței. Lasconi a subliniat că un lider religios care are astfel de opinii nu ar trebui să dețină o poziție de influență în cadrul Bisericii, fiind deconectat de realitățile societale (arhivat aici).
În plus, ea și-a exprimat poziția împotriva implicării Bisericii Ortodoxe (arhivat aici) în treburile statului, subliniind că a avea credință e o experiență personală, nu instituțională. Aceste diferențe de opinii legate de implicarea bisericii în politică nu au mers, până în acest moment, mai departe de o serie de declarații publice. De asemenea, nici o căutare pe Google - realizată pe 6 decembrie 2024 - care conține cuvintele cheie „Elena Lasconi închide Biserici" (arhivat aici) nu aduce dovezi concludente în acest sens.
